Fericiți mereu

Zilele curg amestecându-se cu nopți în îngustimea
Unui pahar îmbătrânit pe masă fără niciun plan
Gene cad peste istorii legănate-n serpentine
Rostogolind nisipul în clepsidra unui an

Pasageri grăbiți, efemeride
Luptând pentru-un minut în plus
În trenul ăsta impersonal

Sperând să prindă un loc undeva la fereastră
Verdele crud să-l ascundă-ntre gene
Cu pulsul crescând emoții născute în gând
Visând că se vor întoarce-ntr-o zi mai spre toamnă
La casa ascunsă-ntre dealuri de perne
Când somnul va fi devenit destul de adânc
Și vor trăi fericiți mereu!

Culori se-ntrec pentru o clipă de reflexie-n oglinda
Unei priviri pierdute-ntre prezent și amintiri

Alergăm arzând pe lângă șine,
Visând la un minut trăit
În trenul ăsta impersonal

Ce-ar fi să prindem un loc undeva la fereastră
Verdele crud să-l strivim între gene
Cu pulsul crescând emoții născute în gând
Visând că ne vom întoarce-ntr-o zi mai spre toamnă
La casa ascunsă-ntre dealuri de perne
Când somnul va fi devenit destul de adânc

Și vom trăi fericiți mereu!