Sonata Diavolului

După ploaie vine Soare, dar Soarele nu vine
Și mă doare, și mă doare, că nu știu ce-o să fie
Stau închis în cameră și te aștept
Cu ochii-ntunecați și stelele pe piept
Cerul îmi cântă și mă cheamă, dar încă am răbdare
Demonii plâng, îngerii râd, cui să-i dau crezare?
În ale cui mâini pot să îmi pun ziua următoare?
Cu toate știu că destinul mă vrea încă viu
Uneori n-am puterea să-ți scriu
Și pe interior sunt pustiu
Mă găsești, mă trezești și îmi cânți...
Hai, să te duc unde tu îți doreai
Să te fac să fii tot ce visai
Într-o clipă tu poți să le ai
Doar renunță la tot ce aveai
Să te duc unde tu îți doreai
Să te fac să fii tot ce visai
Într-o clipă tu poți să le ai
Doar renunță la tot ce aveai
Și mă vrea, mă cheamă-n pustiu
Și eu pot doar să stau și să scriu
Își dorește să scriu doar cu sânge
Dar sufletu-mi plânge
Hai, să te duc unde tu îți doreai
Să te fac să fii tot ce visai
Într-o clipă tu poți să le ai
Doar renunță la tot ce aveai
Să te duc unde tu îți doreai
Să te fac să fii tot ce visai
Într-o clipă tu poți să le ai
Doar renunță la tot ce aveai